Congresul Național al Istoricilor Români

Cea de-a IV-a ediţie a Congresului Naţional al Istoricilor Români (CNIR) s-a desfăşurat la Chişinău şi Suceava, în perioada 28-31 august 2024, în premieră. Evenimentul a fost organizat de către Universitatea de Stat din Moldova (USM), Universitatea ,,Ştefan cel Mare” din Suceava, Academia Română şi Comitetul Naţional al Istoricilor Români, cu susţinerea financiară a Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova (DRRM) al Guvernului României.
La această reprezentativă reuniune ştiinţifică au participat figuri ilustre ale ştiinţei istorice, cadre didactice şi cercetători consacraţi, circa 500 de reprezentanţi ai celor mai prestigioase instituţii preuniversitare, universitare şi academice din Republica Moldova, România şi alte ţări.
În contextul creşterii vertiginoase a numărului publicaţiilor de specialitate din ultimul deceniu, evenimentul se doreşte a deschide noi oportunităţi de comunicare interprofesională şi transdisciplinară, contribuind, astfel, la îmbunătăţirea şi promovarea cercetării româneşti în domeniul istoriei, precum şi la o mai accentuată prezenţă a istoricilor în spaţiul public, spune Ştefan Purici, Prorector cu imaginea universităţii, relaţii internaţionale şi dezvoltare europeană la Universitatea ,,Ştefan cel Mare” din Suceava.
Congresul Naţional al Istoricilor Români, convocat o dată la doi ani, și-a deschis lucrările în data de 28 august 2024, la Chişinău, R. Moldova, în incinta Palatului Republicii, apoi a continuat, pe secţiuni, la Universitatea de Stat din Moldova. În zilele de 29 şi 30 august 2024, sesiunile ştiinţifice ale Congresului au continuat la Suceava, România, în incinta Universităţii ,,Ştefan cel Mare” din Suceava.
Organizarea la Chişinău, în premieră, a Congresului Naţional al Istoricilor Români are drept obiectiv, alături de creşterea prestigiului Universităţii de Stat din Moldova şi reaşezarea ştiinţei ISTORIA ca formă de cunoaştere a omenirii şi a poporului din care facem parte, de readucere a statutului istoricului în societate. În cadrul CNIR ne propunem să asigurăm prezentarea şi evaluarea performanţelor academice înregistrate la această etapă, precum şi problemele care stau în faţa istoriografiei naţionale, strângerea legăturilor ştiinţifice şi integrarea comunităţii ştiinţifice româneşti de pe ambele maluri ale Prutului, în sfera cercetării istoriografice universale şi promovarea rezultatelor ştiinţifice obţinute în plan naţional şi internaţional, a declarat Igor Şarov, Rectorul Universităţii de Stat din Moldova şi unul din organizatorii evenimentului.
Printre partenerii ediţiei din 2024 a CNIR se numără Ministerul Educaţiei şi Cercetării al Republicii Moldova, Ministerul Educaţiei din România şi Institutul Cultural Român ,,Mihai Eminescu” la Chişinău.
Menționam că ediţiile precedente ale Congresului au avut loc în România: Cluj-Napoca (2016), Iaşi (2018) şi Alba-Iulia (2022). Proiectul ,,Congresul Naţional al Istoricilor Români a IV-a ediţie 2024, Chişinău-Suceava” a fost finanţat de Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova (DRRM) şi implementat de Universitatea de Stat din Moldova.
Congresul Național al Istoricilor Români a constituit cadrul unei dezbateri profesionale oneste, menite să producă o evaluare critică a întregii noastre producții istoriografice. Pornind de la aceste premise, istoricii români au reusit să își împărtășească experiențele la nivel internațional, mai ales că un loc central în contextul evenimentului va fi alocat specialiștilor consacrați de la marile universități și centre de cercetare din străinătate. Aceștia și-au expune, în cadrul sesiunilor plenare, analize specializate privind modul în care producția istoriografică românească își găsește astăzi reflectarea la nivel mondial.
Președinte de onoare al Congresului Național al Istoricilor Români, din ediția 2024, a fost academicianul Alexandru ZUB, director onorific al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași, al Academiei Române.
Președinții Comitetului Științific al manifestării au fost: Academician Prof. univ. dr. Ioan Aurel POP, Președintele Academiei Române; Academician Prof. univ. dr. Ion TIGHINEANU, Președintele Academiei de Științe a Moldovei; Prof. univ. dr. Igor ȘAROV, Rectorul Universității de Stat din Moldova și Prof. univ. dr. Mihai DIMIAN, Rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava.
Participanții la lucrările CNIR au avut posibilitatea să audieze intervențiile în plen susținute de: Acad. Ioan-Aurel POP, O paralelă între două țări ale Țării: Transilvania și Basarabia, Acad. Alexandru ZUB, Câteva cuvinte despre ISTORIOGRAFIA de ASTĂZI, Acad. Victor SPINEI, Întemeierea Statului medieval Moldova, Dr. Gheorghe COJOCARU, Congresul al III-a al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească: context, dezbateri, semnificații și impact, Prof. univ. dr. Ioan BOLOVAN, Avram Iancu: adorare, contestare și valorizare, Prof. univ. dr. Bogdan MURGESCU, O problemă neglijată. Evoluția istorică a capabilității oamenilor de a-și determina existența, Prof. univ. dr. Gheorghe CLIVETI, „Idei conducătoare” în sinteza istorică xenopoliană.
Dintre prezentarile pe secțiuni am reținut Situația din Basarabia în analiza armatei române (ianuarie–martie 19180), Alin Spânu, Decanii capitoliului catedral din Oradea în secolul al XIV-lea, Ostahie Traian, Universitatea din Oradea, Avram Iancu și Marea Adunare Națională de la Blaj, Tiberiu Tănase, Academia Română, Divizia de Istoria Științei, Aurel David, Academia Română, Divizia de Istoria Științei .
Dintre prezentările de cărti interesante menționăm: Ioan–Aurel Pop, Moldova Medievală vazută din Translilvania, Iași editura Junimea, 2024 . Ion Giurcă, Liviu Corciu, Tatar Bunar-1924, Documente, Mihai Nicolae, Călătorii Identitare. Românii megieși, București, editura Universul Academic, 2021, 2024, Liviu Boar, Arhiviști ardeleni, Dicționar bibliografic. Ediția a III-a adăugită și revizuită, Târgu Mureș, editura University Press, 2024.
Au fost prezente cu standuri de cărți editurile Militară, Editura Prospexi- Dorohoi şi Editura Concordia Arad cu multe noutăţi editoriale.
Congresul s-a încheiat cu adoptarea de către toți participanții a unei declarații prin care s-a susținut integrarea Republicii Moldova în cadrul Uniunii Europene.

Lector univ dr Tiberiu Tanase, secretar DIS – CRIFST
Drd. Ostahie Traian – Universitatea din Oradea